Calculator plan de retragere a capitalului

Răspunde la trei întrebări pe aceeași bază de calcul: cât timp ajunge un capital existent la o anumită retragere (modul „Durată”)? Cât se poate retrage pe o durată fixă (modul „Retragere”)? Și cât capital inițial este necesar pentru o retragere dorită (modul „Capital inițial”)? În plus, arată retragerea care conservă capitalul, randamentele, evoluția capitalului și – opțional – capitalul rezidual, inflația, veniturile suplimentare și o simulare Monte Carlo.

La începutul perioadei înseamnă că retragerea are loc la începutul fiecărei perioade (de ex. la începutul lunii), înainte ca randamentele perioadei să apară. La sfârșitul perioadei înseamnă la sfârșitul perioadei. Momentul poate fi ales intenționat și nu este o ipoteză ascunsă, deoarece influențează sensibil rezultatul: retragerile la începutul perioadei epuizează capitalul ceva mai repede, deoarece suma retrasă nu mai produce randamente în perioada curentă.

Nu. Randamentul pe perioadă se derivă din randamentul anual efectiv: r_periode = (1 + r_jahr)^(1/perioade) − 1. Acest lucru este corect din punct de vedere matematic și dă, la douăsprezece perioade lunare pe an, exact randamentul anual introdus. Aproximarea simplă „dobândă anuală ÷ 12” ar supraevalua ușor dobânda.

Sunt două lucruri separate. Creșterea retragerii majorează în fiecare an suma efectiv retrasă cu un procent fix – deci banii pe care îi retragi cu adevărat cresc. Inflația, în schimb, nu modifică retragerea; ea servește doar la afișarea suplimentară a capitalului și a valorii finale în puterea de cumpărare de astăzi. Ambele pot fi setate independent una de cealaltă.

Atunci calculatorul nu inventează o durată artificială. Dacă retragerea este sub retragerea care conservă capitalul (aproximativ: capital înmulțit cu randamentul pe perioadă), randamentele acoperă retragerile în mod permanent. În acest caz, calculatorul arată explicit că în orizontul analizat capitalul nu se epuizează – conservarea capitalului este astfel o posibilitate onestă și declarată, nu o garanție.

În loc de un randament constant, se calculează multe traiectorii posibile de randament. Modelul statistic este o mișcare browniană geometrică (randamente distribuite lognormal), controlată prin randamentul așteptat și volatilitate. Rezultatul este o probabilitate de succes, o rată de epuizare și o amplitudine a evoluțiilor posibile ale capitalului. Simularea folosește un seed aleatoriu fix și este astfel reproductibilă – aceleași intrări dau aceleași rezultate, chiar și la partajarea prin link. Ea face vizibil în special riscul secvenței randamentelor: anii slabi de la începutul retragerilor acționează disproporționat de puternic.

Da, dar ca flux de numerar generic, nu ca un calcul de pensie. La „Venituri suplimentare” introduci o sumă, un interval, un început (și opțional un sfârșit), precum și o creștere anuală. Aceste venituri acoperă necesarul de retragere; din portofoliu se retrage doar diferența rămasă. Cât de mare va fi pensia ta publică efectivă nu determină acest calculator.

Nu. Calculatorul de plan de retragere calculează intenționat înainte de impozitare – toate sumele (retragerea, veniturile, capitalul rezidual) sunt valori brute. O impozitare serioasă a retragerilor de capital depinde mult de fiecare caz (impozit pe câștiguri de capital, scutire parțială, sume neimpozabile, impozitarea pensiei). În loc să integreze aici o jumătate de motor fiscal, calculatorul trimite onest la calculatoare fiscale specializate. Pentru simplă întrebare „Cât timp îmi ajunge capitalul?”, abordarea înainte de impozitare este transparentă și ușor de urmărit.

În mod implicit nu. Calculatorul lucrează cu un randament presupus (determinist) sau cu un model stochastic (Monte Carlo). Un backtest istoric împotriva unor secvențe reale, cronologice de randamente este pregătit tehnic, dar necesită o serie de date licențiată și verificabilă. Atâta timp cât nu este integrată o astfel de sursă cu licență și proveniență clarificate, nu se inventează intenționat date de piață – backtestul rămâne fail-closed.